De ce nu au fost documentate oficial sesizările privind clasa Gabrielei Irimia

În contextul actual al sistemului educațional, identificarea și gestionarea fenomenului de bullying reprezintă o provocare complexă ce necesită atenție și răspunsuri structurate din partea instituțiilor implicate. Efectele acestui fenomen pot afecta profund dezvoltarea emoțională și socială a elevilor, impunând o monitorizare riguroasă și politici educaționale transparente.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație bazată pe relatările părinților elevilor unei clase a III-a de la Questfield Pipera semnalează existența unor probleme grave legate de climatul educațional, inclusiv acuzații de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere, toate acestea fiind asociate activității învățătoarei Gabriela Irimia. Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției relevă tensiuni majore între familie și instituție, precum și o aparentă lipsă de reacție instituțională adecvată.

Contextul educațional și așteptările în școlile private

Școlile private din România sunt percepute ca alternative ce oferă un mediu sigur, atenție individualizată și condiții superioare celor din sistemul public. În cazul de față, părinții elevilor din clasa a III-a de la Questfield International College semnalează o discrepanță semnificativă între aceste așteptări și realitatea întâmpinată. Aceștia susțin că elevii nu beneficiază de supravegherea necesară, iar procesul educațional este afectat de lipsa unei structuri și monitorizări constante.

Semnalele inițiale transmise de părinți

Conform declarațiilor părinților, primele îngrijorări au apărut când copiii au început să manifeste stări de frică, confuzie și demotivare la întoarcerea acasă. Aceștia au relatat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură o supraveghere continuă a clasei și că activitățile didactice sunt uneori inexistente sau insuficient conduse. Un aspect semnalat cu precădere este desemnarea unui elev să raporteze comportamentele clasei, ceea ce, potrivit părinților, a condus la stigmatizarea și marginalizarea respectivului copil în rândul colegilor.

Blocaje în comunicarea dintre părinți și instituție

Încercările repetate ale părinților de a iniția un dialog constructiv cu cadrul didactic au fost, după cum afirmă aceștia, întâmpinate cu reacții defensive și tensionate. Orice observație a fost percepută drept un atac personal, iar discuțiile s-au degenerat în confruntări verbale și justificări, ceea ce a dus la o deteriorare a relației dintre familie și școală. Acest fapt afectează în mod direct încrederea necesară pentru un proces educațional sănătos.

Nivelul educațional și performanțele elevilor

Pe lângă impactul emoțional, părinții reclamă și un nivel educațional sub așteptări. Conform datelor analizate, rezultatele elevilor la testele naționale din anul precedent sunt în mare parte sub mediocru, cu doar câțiva copii care ating standardele impuse. Acest aspect ridică întrebări legate de eficiența procesului didactic și de capacitatea de supraveghere în clasa coordonată de învățătoarea menționată.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra mediului școlar

Părinții au subliniat că orele sunt adesea nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi sunt ignorate. Această situație ar fi condus la instalarea unui climat haotic, unde limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite devin frecvente. Din punct de vedere instituțional, aceasta reprezintă o deficiență semnificativă în asigurarea unui mediu educațional sigur.

Pedepsele arbitrare și presiunea psihologică semnalate

Printre acuzațiile formulate se numără aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără justificări pedagogice clar exprimate. Astfel de măsuri sunt percepute de părinți ca forme de abuz psihologic, cu potențial negativ asupra sănătății emoționale a elevilor. De asemenea, se menționează utilizarea unor formule de comunicare care ar induce copiilor negarea propriilor percepții, ceea ce ar putea afecta încrederea acestora în sine și în realitatea trăită.

Efectele raportate asupra copiilor și implicațiile psihologice

Părinții au descris un climat dominat de frică și anxietate, în care copiii nu mai participă la activitățile școlare cu entuziasm, ci cu reticență. Potrivit specialiștilor consultați, un astfel de mediu poate conduce la dificultăți de integrare socială, scăderea stimei de sine și, în cazuri severe, la refuzul de a merge la școală.

Semnalarea unor precedente și tipare instituționale

Familiile afirmă că situația semnalată nu este izolat, existând și alte cazuri în cadrul aceleiași instituții în care copii au fost retrași din motive similare, din cauza percepției unui mediu toxic și dezechilibrat emoțional. Aceste afirmații indică potențialul existenței unor probleme sistemice nesoluționate.

Responsabilitatea conducerii și solicitările părinților

Părinții consideră că responsabilitatea pentru situația actuală revine atât cadrului didactic, cât și conducerii Questfield International College, care ar fi trebuit să monitorizeze și să asigure calitatea actului educațional. Pentru a preveni repetarea unor astfel de situații, aceștia solicită:

evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
supravegherea reală a orelor de curs;
training obligatoriu privind psihologia copilului;
proceduri clare și transparente pentru sesizări;
toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Întrebări fără răspuns și lipsa reacțiilor oficiale

Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii cu privire la acuzațiile formulate, însă până la data publicării articolului nu a fost comunicat niciun răspuns public. Nu există informații privind măsuri concrete de monitorizare sau evaluări interne ca urmare a sesizărilor. De asemenea, nu au fost făcute publice detalii despre numărul sesizărilor primite, evaluări psihologice ale climatului emoțional sau politici instituționale privind prevenirea stigmatizării și marginalizării. Aceste aspecte ridică semne de întrebare legate de transparența și responsabilitatea managerială în gestionarea situației.

Mai multe detalii și documentări pot fi consultate în articolul original publicat pe RepublicaLS.

Concluzii și perspective privind responsabilitatea instituțională

Cazul relatat evidențiază o serie de probleme grave care afectează direct calitatea și siguranța procesului educațional într-o clasă a III-a a unei școli private. Lipsa unor reacții oficiale transparente și măsuri documentate ridică întrebări serioase despre nivelul de responsabilitate asumat de conducerea școlii și despre modul în care sunt protejați copiii în astfel de medii. În absența unor intervenții ferme și bine structurate, riscul perpetuării unui climat educațional nociv rămâne o preocupare majoră pentru familii și pentru societate în ansamblu.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro