Bullying la Questfield International College, între promisiuni și fapte

În contextul educațional actual, fenomenul bullying necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ, pentru a asigura un climat sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor. Lipsa unor intervenții clare și documentate poate conduce la agravarea situațiilor de hărțuire, cu efecte psihologice semnificative asupra copiilor implicați.

Bullying la Questfield International College, între promisiuni și fapte

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență scrisă și declarații ale familiei unui elev, relevă o situație de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Aceasta ar fi inclus jigniri repetate, stigmatizare medicală și presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului, în condițiile în care nu există dovezi ale unor măsuri instituționale concrete și documentate.

Sesizări repetate și lipsa unor răspunsuri documentate

Conform documentelor puse la dispoziție, familia elevului a adresat numeroase sesizări scrise atât conducerii Școlii Questfield Pipera, cât și cadrelor didactice și fondatoarei instituției, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. În corespondența analizată nu se regăsesc răspunsuri scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete, precum sancțiuni, consiliere psihopedagogică sau monitorizare formală. Intervențiile menționate au fost, în principal, verbale și informale, fără documentație administrativă verificabilă.

Manifestări și escaladarea bullying-ului în mediul școlar

Relatările familiei indică faptul că elevul a fost supus zilnic unor comportamente agresive, inclusiv jigniri, umiliri publice și excludere socială, în timpul orelor și pauzelor, în prezența cadrului didactic titular. Pe parcursul desfășurării acestor incidente, gravitatea fenomenului ar fi crescut, incluzând și stigmatizare medicală, folosită ca instrument de marginalizare și ridiculizare, fără intervenții ferme din partea școlii.

Stigmatizarea medicală ca formă de umilire sistematică

Potrivit specialiștilor consultați și documentelor analizate, stigmatizarea medicală reprezintă o formă gravă de violență psihologică care afectează identitatea și integritatea copilului. În cazul de față, o etichetare medicală degradantă ar fi fost utilizată repetat în mediul școlii, cu scop discreditant, fără a fi însoțită de măsuri concrete de protecție sau educație. Acest fapt a condus la consolidarea unui climat de umilire și excludere socială, cu efecte psihologice semnificative asupra copilului.

Rolul instituției și al cadrelor didactice în gestionarea situației

Școala Questfield Pipera, instituție privată care promovează standarde ridicate de siguranță și excelență educațională, nu a oferit, conform documentelor analizate, o reacție administrativă clară și verificabilă în fața sesizărilor repetate. Intervențiile au fost preponderent informale, fără decizii scrise, planuri de intervenție sau monitorizare. Astfel, responsabilitatea pare să fi fost transferată treptat către familie, iar situația a fost uneori interpretată ca o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”, minimalizând gravitatea fenomenului.

Declarația atribuită fondatoarei Școlii Questfield Pipera și implicațiile acesteia

Un moment semnificativ al investigației îl constituie un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, în cadrul unei discuții directe cu familia copilului, în care ar fi fost exprimată o poziție de tipul „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările familiei, sugerează o orientare a instituției spre evitarea gestionării situației prin măsuri concrete și indică o posibilă presiune pentru retragerea copilului. Școala a fost invitată să ofere un punct de vedere oficial asupra acestui episod, însă până la data publicării nu a fost furnizat un răspuns scris.

Documente instituționale și absența unor măsuri formale

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular informal de tip Family Meeting Form, care consemnează doar existența unor discuții, fără a stabili responsabilități, termene sau măsuri concrete. Această practică diverge semnificativ de standardele administrative obișnuite în gestionarea cazurilor de bullying și contribuie la diluarea răspunderii instituționale.

Confidențialitatea și impactul gestionării informațiilor sensibile

Familia a solicitat în mod repetat, în scris, respectarea confidențialității în privința situației semnalate, avertizând asupra riscurilor pentru echilibrul emoțional al copilului. Cu toate acestea, nu au fost identificate răspunsuri oficiale care să confirme implementarea unor măsuri de protecție a datelor sensibile. Mai mult, conform unor relatări, informațiile ar fi fost divulgate în cadrul clasei, iar copilul ar fi fost expus unor presiuni psihologice, fapt ce ridică semne de întrebare privind respectarea confidențialității și protecția elevului.

Mai multe detalii despre instituție pot fi consultate pe site-ul oficial al Școlii Questfield Pipera.

Reacția instituției după implicarea legală și comunicarea publică

Abia după peste opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale și măsuri documentate, implicarea unei echipe juridice a familiei a determinat o schimbare vizibilă în atitudinea conducerii. Într-un email transmis părinților, situațiile reclamate au fost reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice gravitatea suspiciunilor și a documentelor puse la dispoziție redacției. Această poziționare minimalizatoare ridică întrebări privind capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona bullyingul.

Aspecte suplimentare și apel către comunitatea educațională

Ulterior publicării articolului, părinții au semnalat contacte informale către alte școli private din zona Pipera, în care copiii retrași ar fi fost caracterizați negativ fără documente oficiale care să susțină aceste afirmații, ceea ce ridică probleme privind dreptul la educație și confidențialitatea. Redacția invită persoanele afectate să contacteze echipa editorială la adresa [email protected] pentru a-și împărtăși experiențele.

Un raport psihologic detaliat, cu o extensie de peste zece pagini, confirmă consecințele emoționale grave ale expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii, evidențiind impactul negativ asupra copilului și punând în discuție responsabilitatea instituțională.

• Sesizări scrise repetate fără răspunsuri oficiale
• Lipsa unor măsuri instituționale documentate
• Stigmatizarea medicală ca formă de umilire
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Gestionarea informală și minimizarea situației
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea legală
• Încălcarea confidențialității și expunerea copilului

În concluzie, cazul de la Questfield Pipera ridică întrebări fundamentale privind modul în care instituția își asumă responsabilitatea față de protecția elevilor în fața bullyingului sistematic și a stigmatizării. Lipsa unor măsuri scrise și a unui răspuns administrativ clar accentuează percepția unei tolerări instituționale a fenomenului, în detrimentul siguranței emoționale a copiilor. Această situație subliniază nevoia stringentă de transparență, proceduri riguroase și asumare reală a responsabilităților în cadrul oricărei instituții educaționale.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro